joi, august 05, 2010

Intelectualul român continuă acţiunea

Bă incultilor,bă! Ce fac eu e arta, necultivaţilor! Puneţi mâna pe o carte bă analfabeţilor, citiţi un Borges, un Marquez. Cum vreţi să întelegeţi complexitatea artei mele altfel?

Cam acesta este pe scurt ultimul articol al Artistului formerly know as Sever Voinescu din Dilema Veche (" Poveştile de aici"). Numeroşii mei cititori care au stat cu sufletul la gură urmărind desfăşurarea dramei "Racheta, caprele şi mătuşa " pot sa răsufle liniştiţi. Artistul formerly know as Sever Voinescu a răspuns. Într-un articol a cărui aroganţă este depăşită doar de folosirea cu o virtuozitate deosebită a tonului de om superior care coboară printre oamenii de rând, domnul Artist formerly know as Sever Voinescu se explică. Deci da, o mare parte dintre poveştile lui sunt luate din altă parte. DAR, şi aici e un mare dar de aceea l-am şi scris cu bold, "dacă aflu o poveste care mi se pare că merită să fie spusă mai departe, nu îi alterez nimic din detalile epice: nume de persoane implicată, locul acţiunii, data etc. [ nota mea: acţiune, cuvinte etc.] Vreau ca cititorul meu, care în mod natural se întreabă dacă ceea ce-i spun eu aici este adevărat sau fals, să mă poată verfica rapid şi convigător, manevrând, de pilda, instrumentul google. " S-a înţeles? Deci dacă auzeaţi de acest instrument numit google ştiaţi de mult de modul în care îşi scrie Artistul formerly know as Sever Voinescu articolele. Pentru claritatea nu schimbă nimic domnul Artist formerly know as Sever Voinescu din poveştile pe care le preia din altă parte, nu din alt motiv.

Poate unii dintre cititori se întreabă de ce mai scrie ceva dacă aceste poveşti sunt uşor de găsit folosind "instrumentul google" . Pentru că nu vibraţi de aceea. Sau în cuvintele nemuritorului Artist formerly know as Sever Voinescu "o poveste mă interesează şi mi se pare obligatorie de re-spus, dacă simt în ea o vibraţie etică ascunsă, neaparentă. Prin micile accente sau nuanţări pe care le fac cu ocazia re-spunerii urmăresc să scot în relief tocmai acest sens al poveştii, greu de indentificat la prima rostire". S-a înţeles acum? De aceea aceste poveşti nu sunt pur şi simplu scrise la rubrica "Ştiri nebăgate în seamă" din Dilema Veche. Aceste poveşti din "cel mai citit ziar al planetei, o telviziune foarte urmărită, o agenţie de ştiri sau mărturia unei celebrităţi" au nevoie de atingerea magică a trubadurului modern numit Artistul formerly know as Sever Voinescu pentru a spune cu adevărat ceva. Ba mai mult "această mică răsucire a poveştii bine ştiute nu o lămureşte apodictic, pentru că nu cred în poveştile care spun limpede, clar, un singur mesaj, care transmite o concluzie sau justifică o teză de orice fel a priori asumată". Vedeţi dragi copii de ce trebuie să studiaţi la şcoală limbile clasice? Cum să puteţi altfel să spuneţi în multe cuvinte că nu aduceţi nimic nou, ba chiar faceţi mai neclară o poveste care nu vă aparţine şi în acelaşi timp să păreţi şi inteligent. Ar exista posibilitatea să citaţi nejustificat din diverşi autori într-un fel de "name droping" intelectual. ( pentru cei care nu cunosc acest termen şi nu ştiu cum să folosească misteriosul "instrument google" definitia e aici . Nu vă lăsaţi speriaţi de prezentarea într-o lumină proastă a termenului. E de rău doar dacă o fac alţii. Daca o faceţi voi nu dovedeşte decât cultura dvs.). Evident, ca într-o parodie proastă în care se adună prea multe gaguri, Artistul formerly know as Sever Voinescu foloseşte şi acest procedeu aducând în sprijinul lui citate din Borges şi Marquez. "Istoria lumii, ca şi biografiile noastre, nu sînt înşiruiri de fapte şi date obiective, ci suma unor poveşti pe care le tot re-spunem şi, prin re-spunere, le tot răsucim. (Asta istoricii o ştiu din primul an de studii, iar iubitorii de literatură o ştiu de la Marquez - iată, surse cât se poate de deschise.)" Mea culpa, mea maxima culpa. Dacă avean cultură înţelegeam demersul domnului Artist formerly know as Sever Voinescu şi nu aruncam cu pietre în prea artistica domnie a sa.

Totuşi care e explicaţia faptului că nu menţionează niciodată de unde citează. Domnul menestrel modern, domnul Artist formerly know as Sever Voinescu, ne explică imediat: " ceea ce se urmăreşte întotdeauna prin indicarea sursei, adică exactitatea citării, nu este scopul meu. Pentru că eu nu spun, ci re-spun". Ah, câte regrete. De ştiam de această explicaţie atât de simplă în timpul şcolii. Nu doamnă profesoara, eu nu am luat de pe internet referatul, eu am re-spus. Acum este totul limpede. Cum domnul Artist formerly know as Sever Voinescu nu scrie nici jurnalism, nici literatura şi nici texte cu pretenţii ştiinţifice, ci ne decriptează "o realitatea mult mai adâncă, camuflată poate" are voie să nu menţioneze sursa. Mai ales că el, ca un bun gentlemen, nu îşi asumă paternitatea creaţiei poveştilor pe care le spune. Faptul că aceste poveşti apar la rubrica lui, sub numele lui şi cu titlu pus de el nu înseamnă asumarea paternităţii. Asumarea paternităţii se face dupa cum ştim de la romani prin ridicarea copilui în braţe. Vedeţi aşa ceva? Se încheie articolele lui cu Sever Voinescu me fecit? Deci cum puteţi afirma că plagiază. Plagiatul înseamnă asumarea paternităţii, lucru pe care Artistul formerly know as Sever Voinescu nu îl face.

Dacă credeaţi că asta e tot vă înşelaţi amarnic. Într-un moment de inspiraţie glorioasă, cum numai unui artist care vibrează la sensurile neaparente, Artistul formerly know as Sever Voinescu încheie acest poate unic articol original din ultima vreme cu un pasaj demn de domnul Adrian Năstase sau de domnul Nicolae Guţă. Deci "pe toţi îi asigur că mica curiozitate sau iritare pe care textele mele le-o provoacă dă modestului semnatar al acestei rubrici cea mai mare satisfacţie." Mai putem să ne mirăm că domnul Artist formerly know as Sever Voinescu este un mare fan al OTV-ului? Şmecherie mare domnul, duşmanii nu il atinge pe el. Ce mai putem spune acum. Restul este, cum ar spune domnul Pleşu, tăcere.

Niciun comentariu: